Schimbările din Europa anilor 1989-1991 au condus la o oportunitate nemaiîntâlnită până acum și anume aceea a unificării Europei. Granițele actuale ale Europei nu pot părea decât șubrede și mobile: ele nu mai pot fi definite privind atlasul geografic sau enumerând lista statelor membre și candidate ale Uniunii Europene.

Iată cum, deși integrarea europeană a fost inițial o integrare economică, astăzi ei îi revine responsabilitatea transformării Europei într-un concept ce ar putea prefigura în ochii noștri viitorul unei lumi mai bune.

Astăzi, termenul Europa are, în principal, trei înțelesuri. Primul dintre ele este pur geografic, determinat de limitele geografice. Al doilea sens al termenului Europa se referă la acele țări care, beneficiind de transformările de după cel de-al doilea război mondial, au construit Uniunea Europeană. Este vorba de acea parte a Europei care, în ultimele decenii, a putut să cultive un sistem politic, juridic și economic care să asigure societății civile prosperitate, siguranță și stabilitate. Există însă și un al treilea sens al cuvântului Europa. Acesta semnifică un destin comun, o istorie complexă, valori comune și o cultură comună care se caracterizează printr-un anume mod de viață. Toate acestea sunt evidente indiferent de granițe sau de apartenența la structuri instituționale. Europa a introdus în viața oamenilor de pretutindeni categoriile de timp și istoricitate, aici s-a descoperit ideea de dezvoltare și progres, alături de împliniri politice, cum ar fi recunoașterea demnității și libertății umane, a domniei legii, a egalității în fața legii.

Un rol din ce în ce mai important în integrarea europeană și în iradierea valorilor europene îl au normele de drept edictate de Uniunea Europeană.

În același timp, dreptul pe care îl studiem, intern sau aparținând Uniunii europene, este în continuă transformare. Este dreptul 2.0. Dezvoltarea tehnologiei digitale și a internetului sunt fenomene care transformă profund modul în care învățăm dreptul, modul în care îl aplicăm și, în sens mai larg, modul în care trăim. Mai mult decât o evoluție, dreptul trăiește o revoluție. Din păcate, prea puține dintre teme de reflecție profunde pot fi abordate în timpul cursurilor. De aceea există Cercul de drept civil european Dimitrie Alexandresco. În speranța că figura întemeietoare a studiului dreptului civil în România ne va fi un bun sfetnic pe calea discuțiilor.